Ce produse de ingrijire am mai folosit lately

De aproximativ un an, mă tot chinui să mă rezum la produse de îngrijire bio şi cruelty free, iar în ultima perioadă s-au aliniat astrele, aşa încât am primit cadou de la câteva branduri nişte produse care să fie pe direcţia căutată de mine.

produse de ingrijire

În rândurile ce urmează, o să îţi povestesc care mai e rutina mea de îngrijire, ce produse folosesc, unde le poţi găsi, cam cât costă şi alte detalii de genul acesta.

Hair care

produse de ingrijire

În ceea ce priveşte îngrijirea părului, am un singur produs de care m-am îndrăgostit forever – uleiul de cocos presat la rece. Sunt absolut convinsă că ai mai auzit de tratamentele cu ulei de cocos pentru păr, dar şi pentru faţă.

Care-s beneficiile lui în tratamentele pentru păr?

  • combate mătreaţa;
  • combate căderea părului (care e o reală problemă la mine);
  • reface vârfurile despicate;
  • ajută la creşterea firului de păr;
  • este potrivit pentru tooooate tipurile de păr.

Cum il folosesc eu?

Pun o cantitate mică de ulei de cocos pe palme, masez puţin, după care îl întind pe părul uscat. Îl las câteva minute să acţioneze, timp în care îmi fac tratamentele pentru faţă, apoi curăţ bine, bine cu şampon şi clătesc abundent. Fac asta cam o dată pe săptămâna.

Cum e părul după?

Foarte catifelat, vizibil hidratat şi destul de mătăsos. Evident că trebuie folosit o perioadă lungă de timp pentru a vedea schimbările ce se produc – îţi creşte părul mult mai repede, nu te mai lupţi cu vârfurile despicate s.a.m.d.

De unde îl am şi cât costă?

Eu am acest produs de la Verdex – Organic Solutions, într-o cutie de 250 ml (cantitate mare, îţi ajunge pentru foarte mult timp). Îl poţi găsi perioada asta redus la preţul de 69 lei, iar la preţ întreg la 89 lei.

Skin care

O să încerc să le iau în ordinea în care le folosesc eu.

Primul pe listă este exfoliantul de la DermaE, cu sare din Marea Moartă, sare vulcanică, astringenţi naturali şi antioxidanţi. Este fantastic. L-a folosit şi mama mea şi s-a îndrăgostit şi ea de el, ca şi mine, şi acum mă pune să îi aduc şi ei de fiecare dacă când merg în vizită.

Care-s beneficiile exfoliantului?

  • îţi curăţă faţa foarte bine, îndepărtând celulele moarte şi impurităţile, lăsând pielea extrem de fină;
  • mai mult decât atât, ajută crema hidratantă să pătrundă cât mai adânc în straturile pielii.

Cum îl folosesc?

Cam de două ori pe săptămână. Îmi umezesc faţa, iau o cantitate destul de mică de exfoliant în palme şi îmi masez delicat toată faţa timp de un minut. Chiar dacă nu ai ten sensibil, îţi recomand să ai mişcări uşoare, ca să nu agresezi tenul şi să nu te usture după. Clăteşti cu apă caldă şi îţi continui ritualul de îngrijire.

Poţi să îl foloseşti pe orice suprafaţă a pielii consideri că ai nevoie.

De unde îl am şi cât costă?

Acest produs poate fi găsit pe site-ul dermae.ro şi costă 134 lei, în cantitate de 56 g.

După ce exfoliez pielea, aplic nişte ungunete care funcţionează ca un tratament. Mă lupt de ceva timp cu un ten extrem de uscat şi cu riduri de expresie din ce în ce mai vizibile. Din acest motiv, am ales să folosesc produse puternice, cum sunt unguentele de la Faunus Plant – de gălbenele şi propolis şi de mărul lupului.

produse de ingrijire

Ce beneficii au aceste două unguente?

  • au un efect puternic regenerator al pielii;
  • sunt cicatrizante;
  • sunt antimicrobiene.

Sunt extraordinar de bune pentru riduri, crăpături ale pielii, eczeme, acnee sau psoriazis – toate afecţiuni ale pielii. Sunt produse 100% bio, obţinute prin prelucrare manuală şi nu costă deloc mult.

Cum le folosesc eu?

Masez tenul de două ori pe zi, seara şi dimineaţa. Dacă aş putea mai des, aş face-o. Dar dacă aplici unguentele de 2-3 pe zi pe zonele afectate şi eşti constantă, cu siguranţă vei vedea o mare diferenţă. Sunt produse extraordinar de bune.

De unde le am şi cât costă?

Produsele se pot gasi pe site-ul faunusplant.ro şi sunt convinsă că vei umple coşul de produse, dacă arunci o privire pe acolo. Fiecare unguent costă 7,7 lei şi are o cantitate de 50 ml.

produse de ingrijire

Pentru pielea corpului, folosesc două produse speciale împotriva vergeturilor şi celulitei. În ultimii ani, am avut câteva fluctuaţii de greutate, motiv pentru care pielea mea a cedat şi au apărut câteva vergeturi. Ştiu că nu o să mai dispară de acolo, însă acest fapt m-a determinat să am mai multă grijă şi de pielea corpului, cu uleiuri şi creme pe care mi le aplic după baie.

Printre produsele favorite, se numără încă două de la Faunus Plant: uleiul de masaj anticelulitic şi crema cu iederă şi cimbrişor.

De ce folosesc uleiul de masaj anticelulitic? În principiu, pentru că este hrănitor şi hidratant şi catifeleaza pielea. Evident că nu mai face să dispară celulita deja instalată (dacă nu faci mişcare), însă ajută pielea să prevină accentuarea ei.

Crema cu iederă şi cimbrişor are efect calmant, cicatrizant şi emolient, motiv pentru care este recomandată în cazul vergeturilor, dar şi celulitei.

Cum le folosesc eu?

Evident că nu suficient, dar încerc ca măcar în fiecare seară, după duş, să îmi fac un masaj scurt cu ele. Au un parfum specific, miros a plante. Dar e o senzaţie foarte plăcută atunci când le folosesc.

De unde le am şi cât costă?

Tot de pe site-ul Faunus Plant. Uleiul de masaj costă 8,9 lei la o cantitate de 100 ml, iar crema de iederă şi cimbrişor costă 7,7 lei la o cantitate de 50 ml.

produse de ingrijire

Şi îţi mai zic câteva cuvinte despre îngrijirea buzelor, căci de cele mai multe ori o ignorăm şi apoi ne mirăm de ce nu stă rujul bine, de ce se strânge etc. Ei bine, şi buzele trebuie hidratate corespunzător, pe tot parcursul zilei, nu doar seara.

Şi am aceste două balsamuri de buze, tot de la Faunus Plant, care miros bine şi sunt puternic hidratante. Unul este cu propolis, celălalt cu lavandă. Sunt micuţe, compacte, uşor de purtat în geantă. Sunt cremoase, deloc lipicioase. Le recomand cu toată sinceritatea. Costă 6,5 lei la o cantitate de 5 ml.

Done! Cam astea sunt produsele pe care le-am tot folosit lately şi de care sunt foarte încântată. Mai mult de atât, sunt din ce în ce mai convinsă că a trece la produse de genul acesta, în favoarea celor din marile magazine, e o decizie extraordinar de bună.

Dacă ai sugestii de branduri bio şi site-uri de încredere de unde le pot comanda, te rog să îmi laşi comentarii.

Te pup şi te îmbrăţişez!

Cristia’s List Talk II

Welcome back to Cristia’s List – un loc unde îţi povestesc despre diverse lucruri pe care le-am încercat, ce cărţi am mai citit, ce filme am mai văzut, pe unde mi-am băut cafeaua zilele astea şi tot aşa…

Deşi mi se întâmplă multe chestii lately, am încercat să fac o selecţie a ceea ce vă recomand din suflet.

 

To read

cristia's list

Dan Lungu – Cum să uiţi o femeie

De ce? E un roman de dragoste, dar nu siropos. Urmăreşte povestea unui tip care încearcă să uite femeia care l-a părăsit. Cum face asta nu o să îţi dezvălui, însă. Îţi spun doar că e şi puţin psihologic şi este interesant de văzut şi suferinţa din perspectiva bărbatului – ce strategii aplică el ca să o uite pe Marga, căci aşa o cheamă pe ea. Se îmbină frumos şi cu câteva concepţii despre credinţă şi Dumnezeu, iar finalul e un soi de happy end, dar puţin, puţin diferit faţă cum eram obişnuită.

Îţi recomand dacă vrei să încerci şi o scriitură puţin diferită. O poţi găsi pe Libris.ro, cu reducere de 20%, la pretul de 15 lei.

 

To attendcristia's list

Un eveniment foooooarte fain se întâmplă luna aceasta şi se cheamă „Harta senzorială a Bucureştiului”. Şi este cel de-al doilea sezon, după primul care a fost un real succes.

Care-i povestea? O să încerc să rezum în câteva cuvinte. Vorbim despre tururi ghidate, cu o anumită tematică. Anul trecut s-au vizitat cartierele Evreiesc şi Dorobanţi, cu casele Bacovia, Muşatescu, Pop-Sturza şi Bercovici. Anul acesta se continuă cu cartierele Armenesc şi Cotroceni, unde te vei putea bucura de casele locuite cândva de scriitori pe care cu toţii i-am studiat în şcoală, dar vei avea ocazia să vezi cum erau în viaţa de zi cu zi, vei vizita un loc de care se leagă strâns istoria presei româneşti şi vei cunoaşte avatarurile a patru vechi familii nobile româneşti prin vocea urmaşului lor contemporan cu noi.

Tururile Harta senzorială a Bucureștiului # 2 vor avea loc în zilele de 2,3,4,5, respectiv 15,16,18 și 19 martie, cu începere de la ora 19.00. Participarea la tururi este gratuită și se face pe baza unei înscrieri prealabile pe  http://hartasenzoriala.com/tururi/  sau prin email la adresa povesti@hartasenzoriala.com. Numărul maxim de participanți la fiecare tur este de 15 persoane.

See ya there!

Coffee Timecristia's list

Well, fiind în căutare constantă de noi locuri unde să beau cafea, unde să mă simt bine şi unde, eventual, să pot şi lucra în linişte… Ei bine, am descoperit Artichocke Coffee Shop.

Se află pe Calea Victoriei, nr. 45. Este chiar lângă librăria Humanitas Kretzulescu, vis a vis de Biserica Kretzulescu.

E un loc minimalist (for real) şi liniştit. E o lumină extraordinar de bună acolo şi e un vibe foarte fain. Cafeaua… Oh my God. Este delicioasă, fină, cu un gust puternic şi aromat. Îţi recomand să mergi să o încerci.

P.S. Nici preţurile nu-s mari. Iar în curând, vor avea mic dejun. Cel puţin, aşa mi-au promis când i-am vizitat.

To eat

cristia's list cristia's list

După o noapte de sâmbătă destul de agitată, m-am trezit cu o poftă nebună de omletă, numai că era ceasul 14:00, într-o zi de duminică.

Mi-am sunat buna prietenă, Eliza, şi am hotărât împreună să mergem la Lente (Praporgescu). Mai fusesem la o întâlnire acolo, dar nu apucasem să analizez suficient locul. Plus că e şi aproape de casă.

Odată ajunse, mi-am dat seama că oamenii au mic dejun în meniu all day long (probabil pentru lene şi mahmureală), aşa că mi-am comandat ceea ce se numeşte Mic dejun Rennes şi este compus din clătite cu două oua, bacon, gouda (un soi de brânză), cartof, brânză telemea, ceapă verde, pătrunjel şi salată asortată. În meniu e inclus, la alegere, cafea, ceai sau suc proaspăt. Cred că poţi ghici ce am ales eu, hihi. A fost D.E.L.I.C.I.O.S. Şi m-a costat 29 lei.

P.S. Decorul e super cute, puţin inspirat din perioada interbelică. Au multe cărţi şi chiar o maşină de scris. So cuuuuute!

To listen

Postmodern Jukebox

So, asta e lista de săptămâna aceasta! Sper să le găseşti interesante! Kisses!

 

 

Cum m-am apucat de citit. Şi cum am continuat să citesc.

Primul gând care îmi vine în minte când mă gândesc la prima mea carte nu este legat nici de Abecedar, nici de cărţile de clasa I. Cumva, am reuşit până la şapte ani să pun mâna pe un Abecedar, să învăţ literele şi chiar să citesc cuvintele scurte.

Cum m-am apucat de citit

Ai mei părinţi mă recompensau de fiecare dată pentru fiecare nou cuvânt cu mai multe litere pe care reuşeam să îl descifrez. După un timp, au schimbat regulile jocului şi cu cât citeam mai repede, cu atât recompensa era mai mare. Însă, toată treaba asta mi-a deschis apetitul către lectură mult mai devreme decât probabil se întâmplă în medie.

În clasa I, învăţam cu mare dorinţă şi trudă să pot citi mai mult şi mai mult. De vină a fost spiritul competitiv pe care părinţii mi-l insuflaseră de când eram mică. Dar, în adâncul sufletului meu, aveam un alt motiv. Mama îmi promisese propriul raft în biblioteca familiei, ceea ce însemna o mare realizare pentru mine.

De multe ori, stăteam şi admiram cărţile vechi, cărţi noi, ştiam că multe din ele sunt ale bunicilor, dar le-au predat părinţilor mei atunci când au avut maturitatea necesară. Mi se părea că darul cel mai de preţ pe care puteau să mi-l facă şi mie peste ani, era să îmi lase în grijă preţioasa colecţie de cărţi. Şi erau multe – unele de dragoste (cu siguranţă ale mamei), unele cu titluri pe care nu le înţelegeam (cu siguranţă ale tatei), cărţi de beletristică, dar şi multe dicţionare şi ghiduri pentru aproape orice ţi-ai fi imaginat.

Cum m-am apucat de citit

Cum aveam să obţin această onoare? Fiind un cititor avid, un cunoscător fin al autorilor, stilurilor şi perioadelor. Motiv pentru care, de fiecare dată când eram întrebată ce mi-aş dori, fie că era ziua mea, Crăciunul sau Paştele, întotdeauna îmi doream o nouă carte. Nu orice carte, ci una de colecţie pentru mine.

Cum m-am apucat de citit

A existat pe vremea copilăriei mele o serie de cărţi denumită „Lecturile copilăriei”, cu câte o carte pentru fiecare clasa din şcoala gimnazială: clasa I, clasa a II-a, clasa a III-a şi tot aşa. Aceea era colecţia pe care mi-o doream şi aceea era colecţia cu care voiam să îmi înfrumuseţez raftul pus la dispoziţie de către mama.

Bineînţeles că nu am aşteptat clasa a VIII-a pentru a intra în posesia volumului dedicat. Citeam mult şi des pentru a reuşi să trec la nivelul următor şi să conving pe cineva din familie că merit următoarea carte.

Şi acum revenim la prima amintire cu adevărat emoţionantă – momentul mult aşteptat de mine, singura librărie din oraş, eu şi bunica mea. Clasa a III-a. Am cerut cartea pe care mi-o doream şi meritam. Librarul, cu ochii râzând, mi-o întinde şi mă întreabă cum mă cheamă. Îi răspund cu mândrie „Cristiana”. Iar el îmi spune: „-Cristiana, tu o să fii un om foarte fericit!”.

Cred că acela a fost momentul în care am simţit efectiv energia pe care o carte mi-o poate oferi, mândria că deja am ajuns să cunosc ceea ce numai copiii de clasa a VIII-a o pot face şi revelaţia că dacă voi citi toată viaţa mea, voi fi mereu cu un pas în faţă. Nu numai intelectual, ci şi emoţional.

Acela a fost momentul în care mi-am dat seama cum mă fac om mare mai repede şi cum pot afla cât de mare-i lumea. Citind. Cât mai mult, cât mai diferit şi cu inima şi mintea deschise.

Dar povestea ta care e? Cum ai început să citeşti şi ce te-a convins să continui?

 

*Articol ce răspunde provocării Libris, cu ocazia ediției a XIV a Târgului Internațional de Carte și Muzică Libris Brașov.

 

 

Ce mai înseamnă să fii femeie independenta în 2017

Având o discuţie zilele trecute cu nişte prietene… Am ajuns să dezbatem foarte aprins un subiect abordat de feministe, abordat de psihologi, de sociologi, de femeile antreprenor. Ce înseamnă să fii o femeie independenta these days?

Bineînţeles că am auzit o mulţime de variante. Cu unele sunt de acord, cu altele nu. Aşa că m-am gândit să expun o parte din credinţele mele cu privire la acest subiect.

E un articol scris pentru femei, dar nu ar strica să arunce şi bărbaţii o privire. Doar aşa… Dacă 1 din 10 îşi pune un semn de întrebare cu privire la locul femeii în societate, eu mă declar mulţumită.

Deci, ce înseamnă, dragă femeie, să fii independentă?

femeie independenta

Înseamnă să poţi vorbi deschis despre sex.

Ouch, da, am început dur! Pentru că e uman. Şi pentru că femeile se gândesc la fel de des la sex precum o fac bărbaţii. Şi asta nu înseamnă că nu eşti demnă sau că nu ai principii. Înseamnă că te bucuri de plăcerile vieţii şi nu ţi-e teamă să recunoşti. Pentru că ai dreptul să o faci la fel de liber şi la fel de VOCAL ca jumătatea masculină din fiinţa perfectă.

 

femeie independenta

Înseamnă că poţi fi pasionată de modă fără să fii superficială. Şi un avocat de succes, fără să fii rigidă.

Înseamnă să îţi asumi pasiunile şi să îmbrăţişezi faptul că eşti o fiinţă complexă. Şi că poate să-ti scape o înjuratura în timp ce îţi aranjezi borurile pălăriei care completează perfect ţinuta decupată din reviste. Dar să ştii ce înseamnă diplomaţia şi când e nevoie de ea. Că poţi să nu vrei să faci copii, dar să ai o familie frumoasă. Că poţi, în schimb, să fii mamă la 22 de ani şi să faci şi o facultate şi să obţii şi un job fain. Ca să fii independentă, trebuie să fii capabilă să îmbrăţişezi cine eşti şi ce îţi doreşti de la viaţă, fără nicio constrângere. Nici din partea familiei, nici din partea celui cu care împărţi patul. Şi inima.

 

femeie independenta

Înseamnă că ai dreptul să accezi la poziţii de conducere în companii de renume.

Pentru că nu doar bărbaţii au voie. Şi tu ai voie. Pentru că avem creier cu toţii şi depinde numai de noi cum îl antrenăm. Suntem organizate şi creative. Ca să nu mai punem la socoteală cât de uşor putem persuada persoanele din jurul nostru pentru a obţine ce vrem. În cazul acesta, de ce nu ai putea conduce o companie?

 

femeie independenta

Dar…independenţa NU se măsoară doar din punct de vedere financiar. Ci şi EMOŢIONAL.

Degeaba câştigi bine, degeaba îţi faci singură cadouri scumpe, dacă nu te iubeşti TU, înainte de bărbatul după care tânjesti. E degeaba dacă nu eşti capabilă să petreci timp cu tine singură, înainte să tânjeşti după o prezenţă masculină în viaţa ta. Luptă pentru independenţa ta emoţională, chiar dacă, în momentul în care citeşti rândurile astea, te vei simţi atacată sau îţi pare ceva aproape imposibil de îndeplinit.

femeie independenta

Nu în ultimul rând… Eşti independentă în momentul în care ai devenit capabilă să priveşti femeile din jurul tău cu admiraţie şi căldură, NU ca pe o compeţie, NU cu invidie şi ură.

Ajunge cu lupta între noi înşine. Şi nu, nu fac referire la #squadgoals, #tribegoals sau orice alt bullshit din ăsta. Înseamnă să ajuţi femeile din jurul tău, înseamnă să complimentezi femeile din jurul tău, înseamnă să susţii femeile din jurul tău. Mai înseamnă să te laşi inspirată de ele, nu să le invidiezi. Şi să faci tot ce îţi stă în putinţă să le schimbi percepţia greşită pe care o au despre condiţia femeii în lume.

Mai înseamnă că poţi să porţi ruj roşu la prima oră a dimineţii, dar să ieşi nemachiată în Centrul Vechi, vineri noaptea. Înseamnă că poţi să faci ce vrei tu, atât timp cât îţi asumi orice acţiune. Înseamnă că poţi să faci tu primul pas într-o tatonare în care el se împiedică de fiecare dacă când păşeşte. Fii convinsă că tu vei păşi hotărât. Pentru că independenţa înseamnă asumare.

femeie independenta

Ia zi, mai meditezi puţin la ce fel de femeie eşti şi ce fel de femeie vrei să devii?

 

 

* Mulţumesc tare mult, Elena Corbu Photography, pentru minunatele poze şi Artichoke Coffee Shop pentru că ne-aţi pus la dispoziţie un loc tocmai bun pentru o cafea demenţială şi cadrele astea ieşite din comun.

See ya soon!

Despre Ligia Elena Stroe, Online Marketing Specialist & Creative Content Specialist #freelancerinspiration

 

De când cu noul meu statut de freelancer, sunt mereu în căutare de oameni şi poveşti care să mă inspire şi care să mă ajute să îmi găsesc motivaţia. Aşa se face că m-am gândit imediat la Ligia, o gagică din SNSPA, facultate pe care am făcut-o şi eu. O fată curajoasă, care a plecat pe drumul ăsta mult mai devreme decât mine şi care are câte ceva să ne povestească. So here we go…

 

C: Spune-mi câteva cuvinte despre tine… Cine este Ligia? Ce face ea for a living?

L: Hei! În primul rând, eu îți mulțumesc pentru că te-ai gândit la mine în ceea ce privește interviul. Îți urmăresc blogul de ceva timp și în momentul de față chiar îmi pare bine că pot aduce mica mea contribuție în cadrul acestui proiect frumos. Nu o să încep prin a spune că nu îmi place să mă descriu, pentru că îmi place la nebunie să fac asta! S-ar putea să pară ciudat, însă iubesc să împărtășesc oamenilor micile detalii despre mine, detalii care pot face diferența, iar dacă sentimentul e reciproc…„it’s a match!”. Dar ca să nu ne lungim foarte mult (sunt expertă la asta), numele meu este Stroe Ligia, am 21 de ani și sunt studentă în anul 3 la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA. Îmi place foarte mult să leg relații frumoase și durabile cu persoanele din jurul meu, fie că este vorba de relații de amiciție sau de relații profesionale. Iubesc primăvara și vara și nu aș putea să îmi imaginez viața fără familia mea (care „crește” pe zi ce trece cu fiecare persoană dragă pe care o consider parte din mine), prietenii mei și fără muzică. Sunt o fire sociabilă și zâmbăreață și îmi place foarte mult să îmi înconjor viața cu persoane similare. Consider că, deși poate sună a clișeu, o zi în care nu ai zâmbit e o zi pierdută. Și chiar așa este! Ei…și dacă tot am ajuns la partea asta cu „nu-mi imaginez o zi din viața mea fără…” trebuie să menționez și faptul că de 2 ani de zile mă intitulez cu mândrie „freelancer”. E parte din mine, mă identific perfect cu ceea ce fac, învăț în fiecare zi ceva nou și aspir mereu la mai mult. Unde mai pui că în fiecare zi îmi și exersez „skill-ul” în vorbirea limbii engleze și franceze. Cam asta fac eu „for a living”.

C: De ce ai ales să fii freelancer?

L: He-he. E o poveste destul de drăguță. Tocmai terminam primul an de facultate și eram foarte dezorientată în ceea ce privește viitorul meu. Tocmai terminasem un stagiu de practică la o agenție de publicitate. Mi se păruse fun, însă la acel moment îmi doream altceva. Știam că după facultate voi avea timp să experimentez și viața de agenție, însă la momentul acela…îmi doream ceva nou, ieșit din comun. Țin minte că la un moment dat am avut chiar și un moment de „mini-depresie”J) deoarece credeam că pur și simplu nu mi-am ales bine facultatea, că nu o să reușesc de acum înainte și așa mai departe. Exageram, desigur. Însă această pasă mai puțin bună a avut și avantajele ei. Prietenul meu, Cristian, care făcea freelancing de ceva timp, mi-a sugerat să încerc și varianta asta. Mi-a surâs oportunitatea, însă apoi am fost doborâtă de gânduri și gânduri: „Dar există mii și mii de oameni care fac asta, de ce m-ar alege un client pe mine?”; „De unde știu că pot genera conținut de calitate?”; „Nu am experiență!”, însă adevărata provocare a venit în momentul în care am decis să îmi înfrâng toate aceste temeri și să mă axez mai mult pe ceea ce aveam de făcut. Și a mers! La 3 săptămâni distanță, după aplicații trimise, încercări și emoții am obținut primul meu job, care a atras după sine altele și altele…:)

C: Cum arată o zi normală din viața ta?

L: E musai ca o zi normală din viața mea să conțină și „acel ceva” special care să o facă de neuitat! Însă pe lângă acest lucru, încerc să combin cât se poate de eficient facultatea cu sarcinile pe care le am de îndeplinit la job. De obicei îmi fac și timp pentru mine și cei dragi, deoarece de aici vine productivitatea mea. J

C: Care sunt sursele tale de inspirație?

L: Îmi place să îmi găsesc inspirația într-o carte bună, într-o melodie de care mă îndrăgostesc instant, sau pur și simplu într-o plimbare liniștită în parc, unde sunt doar eu cu mine. De cele mai multe ori, însă, persoanele din jurul meu constituie cele mai bune surse de inspirație. Acțiunile, gândurile, ideile lor (fie că sunt opuse sau complementare cu ale mele) îmi dau de foarte multe ori de gândit și mă ambiționează.

C: Zi-mi cartea ta favorită, citită recent.

L: Hmm, grea alegere. Cred că este „Charles Dickens – Great Expectations”. Este o carte pe care mi-am cumpărat-o în varianta originală, în limba engleză, undeva prin clasa a9a sau a10a la un târg de carte din biblioteca liceului, pentru că m-a atras titlul. Mi s-a părut grea la momentul acela, așa că am așezat-o frumos în raftul bibliotecii mele. De curând, aflându-mă într-o vizită acasă am zărit-o și am „devorat-o” pur și simplu. E o carte care ascunde, pe lângă altele, multe lecții de viață de care fiecare dintre noi ar trebui să fie conștient la un moment dat. Pe premisa: „Nu ai de unde să știi până nu ți se întâmplă ție.” O carte care evidențiază foarte bine anumite opoziții regăsite în mod constant în literatură precum opoziția sărac-bogat sau dragoste-ură, dar care le expune într-o manieră cu adevărat captivantă. Asta m-a făcut să înțeleg valoarea adevărată a unei cărți bune citite la timp. A…și m-a convins și să reiau câteva cărți citite în trecut. Sunt sigură că le voi acorda alte înțelesuri. J

C: Ai un role model? Cine e? Și de ce e?

L: Da. Modelul meu este mama. Cred că de la ea am moștenit ambiția și perseverența. Ambiția atunci când îmi susțin punctele de vedere cu orice preț, până la final, iar perseverența atunci când mă încurajez în mod constant să îmi duc la îndeplinire planurile și dorințele. Mama e un model pentru mine pentru caracterul ei puternic și pentru bunătatea și iubirea pe care o poartă în suflet. E un om despre care aș putea vorbi zile în șir și tot nu m-aș sătura. În ultimii ani, au existat numeroase momente care ne-au unit mult mai mult decât o face de obicei relația mamă-fiică. De aceea, mi s-ar părea anormal să îmi asociez modelul în viață cu o personalitate (fie ea de orice tip), cu un caracter fictiv sau cu orice alt clișeu folosit în general de oameni în răspunsurile la întrebarea aceasta. În mama îmi regăsesc liniștea, ideile, inspirația. Fiecare conversație cu ea decurge de la sine și aduce cu ea sfaturi sincere, practice, motivaționale. Mi-aș dori ca măcar jumătate din oamenii pe care îi cunosc, îi admir sau îi îndrăgesc să aibă parte de un asemenea noroc, de a-și regăsi modelul, sinele și prietenul în propria mamă.

C: Cum și unde iți găsești proiectele?

L: În prezent, eu practic freelancing pe www.upwork.com Aici îmi găsesc majoritatea proiectelor. Trebuie să recunosc, însă, că de la un timp, proiectele mă găsesc pe mine. Majoritatea proiectelor din prezent sunt rezultatul invitațiilor pe care le primesc de la clienți pentru a aplica la un anumit job. Dacă sunt interesată de invitația respectivă, aplic. Acest lucru se întâmplă de obicei după câteva luni bune în care trebuie să acumulezi experiență. Platforma Upwork este destul de comodă și este și „user-friendy”. În aproximativ o jumătate de an de la începerea „carierei de freelancer” eu am devenit unul dintre utilizatorii „top-rated”. Acest statut îmi acordă foarte multe avantaje, printre care și primirea de invitații de job din partea clienților.

C: Cum te organizezi? Ai un plan/strategie pe care îl/o urmezi?

L: Sincer, obișnuiam să îmi organizez timpul prin intermediul unei strategii bine delimitate în vară, când aveam tot timpul de partea mea. Acum, însă, când a intervenit și facultatea, dar și licența, e un pic mai greu să „mă țin” de o anumită strategie, însă nu imposibil. Chiar dacă nu îmi impun anumite lucruri, este de la sine înțeles că în fiecare zi îmi împart timpul cu strictețe, astfel încât la sfârșitul zilei să pot bifa toate activitățile programate. Așa cum am menționat, chiar dacă sunt nevoită să îmbin facultatea cu sarcinile pe care le am de îndeplinit, acest lucru nu mă oprește din a da tot ce e mai bun din mine în cadrul ambelor activități! Cu toate acestea, trebuie să recunosc că, practicate simultan, ele pot deveni obositoare dacă nu au parte de un minimum de planificare.

C: Ce ai spune unui freelancer la început de drum?

L: Să creadă în sine și în propriile puteri. Cred că acesta este cel mai important lucru la început de drum. Temerile sunt acelea care ne pot îndepărta de îndeplinirea visurilor noastre și cred că este păcat să le dăm curs. Pe lângă asta, îl sfătuiesc să facă tot ce îi stă în putință pentru a se dezvolta pe el însuși. Cititul unei cărți, vizionarea unui documentar, vizitarea unui loc unic, învățarea unei noi limbi, voluntariatul, toate contribuie la dezvoltarea personală și toate se vor oglindi în experiența dobândită. Pe lângă asta, îi doresc mult succes, iar dacă va avea întrebări sau neclarități, îi stau la dispoziție! Știu cât de bine e să ai un „îndrumător” la început de drum.

 

 

Îi mulţumesc foarte tare Ligiei pentru răbdare şi inspiraţie! Iar noi… Keep in touch!

Kisses!

 

Cum e sa lucrezi de acasa – primele impresii

Truth be told, am tot amânat momentul ăsta – de a scrie despre cum sunt primele luni din viaţa unui freelancer. Dar ca să îţi spun franc, zilnic treci de la agonie la extaz şi invers. În prima lună, totul era roz – planuri mari, idei măreţe. În cea de-a doua lună, jumătate din ele pică. Nu că nu erau idei bune, dar ai nevoie de timp şi ajutor.

Dar astăzi nu vreau să îţi povestesc despre cum îmi găsesc proiectele sau cum îmi pun ideile în practică pentru că încă mă lupt cu acest aspect. Azi vreau să îţi povestesc despre cum e să lucrezi de acasă. Nu e despre pijamale, trezitul la ce oră vrei, ci despre time management, organizare şi mici obiceiuri pe care mi le-am însuşit şi care mă ajută.

Cum e sa lucrezi de acasa

Planning, planinng si iar planning

De cele mai multe ori, când lucrezi pe cont propriu, îţi cam stabileşti singur deadline-urile. Alteori, ţi le stabilesc clienţii pe care îi ai. Nu e întotdeauna cel mai bun lucru, dacă nu eşti autotdidact şi nu stai bine cu organizarea. De aceea, face bine să ai un to do list foarte clar şi concis şi de care să te ţii. Felul în care îţi organizezi acest to do list ţine numai de tine, pentru că trebuie să fie eficient pentru tine. Dacă dai un mic search pe zona asta, vei găsi o grămadă de tips&tricks, iar tu poţi alege varianta cea mai utilă pentru tine.

Tu îţi vei stabili orele de lucru, întâlnirile, pauzele – ai mare grijă cum faci asta!

Delimitează zona de lucru de zona de relaxare

Aici a fost destul de greu pentru mine. Locuiesc în chirie, am la dispoziţie doar o cameră şi nu am avut prea mult spaţiu cu care să jonglez. Însă, m-a ajutat foarte mult ca în fiecare dimineaţă să fac patul, să fac puţină ordine în cameră, să deschid larg geamul pentru câteva minute (deşi e încă foooooarte frig afară), să fac o cafea şi să mă aşez la birou. Exclus să lucrez din pat. Never ever. Nu e deloc productiv, creierul tău va intra mult mai greu în starea de lucru şi nu vei face decât să te frustrezi singur.

Deci e foarte important să ai un birou (o masă, it doesn’t matter) care va juca rolul spaţiului tău de lucru.

Cum e sa lucrezi de acasa

Îmbracă-te lejer, dar nu sta în pijamale

E normal ca atunci când lucrezi de acasă, să ai măcar luxul de a purta haine comode. Dar hainele comode nu-s echivalentul pijamalelor. Eu, de exemplu, port colanţi, un tricou lejer, îmi pun papucii pufoşi şi e suficient pentru a mă simţi bine.

De asemenea, îmi aplic şi un machiaj cât se poate de light şi natural – un cc cream, o mascara şi poate un balsam de buze. O fac tot pentru a-mi intra în mood-ul de lucru.

Cum e sa lucrezi de acasa

Ia pauza de masă

La început, am avut 1-2 săptămâni în care abia mâncam. Mă apucăm de anumite chestii şi tot amânam aşa numita pauză de masă, în ideea în care bucătăria era, oricum, foarte aproape şi puteam mânca oricând. Nu e deloc corect aşa. 1. Îţi dai peste cap organismul, pentru care e foarte important să aibă 3 mese pe zi. 2. Cu cât ai o oră stabilită pentru masă, cu atât programul tău e mai organizat. Eu, de exemplu, mi-am stabilit masă de prânz la 13:00. În medie, bineînţeles, pentru că sunt şi zile mai atipice, când mi se decalează programul.

Cum e sa lucrezi de acasa

Organizează spațiul de lucru, așa încât să fie inspirațional pentru tine

Vorbesc aici cu creativii, în mod special – oamenii de comunicare, social media, web design, artiştii de orice fel. Pentru că scriu foarte mult în fiecare zi, mi se întâmplă la fel de des să îmi pierd inspiraţia şi răbdarea. Oricât de mult ţi-ar plăcea un lucru, odată ce eşti nevoit să faci acel lucru non stop… Cumva îţi mai pierzi din interes. Din acest motiv, cu ajutorul Pinterestului, evident, mi-am organizat biroul aşa încât să fie un loc plăcut pentru mine, să mă inspire, să mă liniştească şi să mă facă să lucrez cu drag. Am un panou imens, pe care îmi lipesc tot felul de lucruri, de la mâncare până la pisici şi cafea. Plus un calendar mare, căci nu stau prea bine cu memoria. Acolo îmi notez absolut tot ce am făcut. Şi în agendă. Şi pe diferite to do list-uri. 🙂

Cum e sa lucrezi de acasa

Nu cumva să cazi în capcana de a te izola în camera ta forever

Există şi acest risc – de a te obişnui atât de tare cu modul acesta de lucru, încât să devină inconfortabil să ieşi în oraş. De aceea, din când în când, când simt că mă plafonez, aleg să lucrez în cafenele. Fie că e Starbucks, unde sunt oricum mulţi oameni care lucrează, fie că sunt alte cafenele (Thank God, e Bucureştiul plin de locuri faine), îţi face bine să ieşi, să iei aer, să vezi alţi oameni şi chiar să interacţionezi cu unii dintre ei. Din fericire pentru mine, faptul că sunt blogger mă ajută să socializez destul de mult, pentru că ies des la evenimente şi conferinţe şi îmi alimentează nevoia de interacţiune umană.

Un alt exemplu bun este acest un loc numit Pura Vida Hub, conceput exact pentru freelanceri. Check it out!

So, dragă freelancer, dacă citeşti acest articol, te rog să împărtăşeşti cu mine şi restul lumii cum funcţionează pentru tine acest stil de viaţă şi ce sfaturi ai avea pentru cei aflaţi la început de drum! Kisses!

5 idei de mărțișoare pentru prima zi a primăverii

Hello there,

A trecut faimosul Vday, sper că fiecare dintre voi l-a sărbătorit aşa cum crede de cuviinţă, iar acum este rândul lui martie să îşi între în atribuţii. Nu vorbesc încă despre 8 martie, voi începe mai lejer cu câteva idei de mărţişoare, pentru că fiecare dintre noi are prietene, colege, mame, bunici, surori şi tot aşa.

Recomandările pe care ți le fac sunt toate preluate de pe Breslo, platformă a creatorilor de produs din România, unde, dacă intri, nu mai ieşi vreo câteva ore. Vorbesc din proprie experienţă. Dar să trecem la treabă…

Există şi mărţişoare cu care, din punctul meu de vedere, nu ai cum să dai greş. Sunt acelea care simbolizează venirea primăverii şi care sunt atât de cute încât nu au cum să nu placă tuturor.

Un exemplu bun sunt mărțișoarele „Ghiocel”, de la Pieces of my heart. Sunt lucrate manual din fim, sunt fosforescente şi vin în pachet complet: cartonaş, punguţă, şnur alb-roşu şi prevăzut cu za pentru a putea fi agăţat pe lănţişor. Preţul este de 5,5 lei.martisoare

Un alt exemplu sunt mărţişoarele cu motive tradiţionale româneşti, care, fie vorba între noi, sunt favoritele mele. Am găsit unele la Zorele Colorate, iar aceştia le vând fie la pachet de 4, la preţul de 38 lei, fie la bucată, preţul fiind de 10,80 lei.

Sunt făcute cu broderie manuală pe pânză de culoare crem. Baza mărţişorului este prevăzută cu ac de broşă, iar finisajul este argintiu. De asemenea, vin direct împachetate pentru a fi oferite.martisoare

Mai poți găsi și la Lora Design astfel de mărţişoare – cusute manual pe etamină şi prevăzute cu ac de broşă. Iar preţul este de 20 lei pe bucată.
martisoare

Dacă ai, în schimb, prietene fashioniste, poate ar trebui să îi iei ceva ce ştii că poate purta şi după. Îţi garantez că ar aprecia asta. Motiv pentru care îţi fac şi o recomandare de broşă cu aspect vintage de la Mirela Mohjazi. Este lucrată din dantelă de bumbac şi camee şi prevăzută cu ac de siguranţă. Preţul este de 10 lei. martisoare

Şi pentru că tot timpul m-am întrebat ce mărţişoare pot da copilelor (finuței mele, de exemplu) ca să le placă şi să le găsească atrăgătoare, anul acesta am găsit la Cleopatra’s Boutique nişte broşe cu prinţese absolut demenţiale.

Sunt făcute din felie de mesteacăn şi pictate foarte frumos cu toate personajele Disney. O broşă costă 10 lei acum, fiind la reducere perioada asta. În mod normal, costă 20 lei.

martisoare

Tot la ea poţi găsi şi mărţişoare tematice. Eu, personal, recomand ca absolut de fiecare dată când cumpărăm ceva pentru cineva, să ne gândim la personalitatea celui/celei căreia oferim. În acest sens, dacă ştii pe cineva pasionat de un anumit intrument muzical, poate o îţi placă ce vezi mai jos.

14568524073633600-item960x720

Admit, evident, şi varianta în care eşti o persoană minimalistă şi nu vrei să îţi baţi capul cu asta prea mult. Dar nu poţi nici să cumperi câteva şnururi şi să le oferi pur și simplu, aşa că uite ce îţi propun eu – mărţişoare sub formă de şnur, din polimer. Sunt prevăzute cu ac de broşă şi vin amabalate direct pentru a fi oferite.

Le poți găsi la Fimarc.

martisoare

Până la acest moment, cam asta e ceea ce mi-a plăcut mie. Bineînțeles că aștept cu mare interes sugestii și de la voi.

O nouă ediție Social Media Summit se apropie

Despre Social Media Summit ţi-am povestit în nenumărate rânduri, cam de prin 2013 şi până astăzi. De ce? Pentru că este evenimentul meu preferat despre tot ceea ce înseamnă online-ul, organizat de una dintre revistele mele preferate de business – Revista Biz, în frunte cu Marta Uşurelu, evident.

Ei bine, nici 2017 nu se lasă mai prejos, aşa că o nouă ediţie este în plin de proces de organizare şi va avea loc pe data de 1 martie. Aşadar, cum ar putea petrece un blogger această zi, dacă nu prin a fi prezent la conferință?!

social media summit

Hai să îți dau și câteva hinturi despre ce se va întampla la ediția a 7-a a acestui eveniment…

Se va lansa Digital Report – un proiect editorial care reuneşte informaţii despre cele mai importante agenţii de digital din România, tendinţe şi evoluţii ale pieţei de digital, liste cu cele mai relevante nume din blogosfera românească, clasificate în funcţie de domeniile pe care le acoperă, top cei mai urmăriţi vloggeri, top conturi de Instagram, precum şi top bloggeri cu care au colaborat agenţiile şi top agenţii cu care au colaborat bloggerii în 2016.

Despre ce se va vorbi?

  • tendințe și strategii pentru 2017
  • online vs mass-media tradiționale
  • ce canal de comunicare ți se potriveste în funcție de profilul companiei

Pe cine poți asculta la Social Media Summit?

Pe Mihai Hash, Cristi Manafu, Mugur Pătrașcu, Alexandru Negrea, Monica Botez de la Golin, Monica Jitariuc de la MSLGROUP The Practice, Cristi China și mulți, mulți alți specialiști în domeniu.

Alte motive pentru care mi-ar plăcea să ne vedem acolo?

  • networking de calitate
  • doza de inspirație și motivație
  • bere
  • oportunitatea, ca blogger, să te remarci în fața agențiilor
  • oportunitatea, ca brand la început de drum, să afli direct de la specialiști ce e de făcut pentru a creste frumos în SM.

Unde te poți înscrie?

Dă click fix aici și te va duce la formularul de înscriere.

P.S. Dacă vrei să vezi câteva poze de la ediția trecută, uite câteva mai jos:

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Aaaaand I’m doooone! Dacă mă vezi pe acolo, trage-mă de mânecă şi hai să bem o cafea şi să mai schimbăm impresii. 😀

 

Concurs 8 martie – de ziua noastră, a femeilor

UPDATE: Câştigătoarea concursului este Laura Urdareanu. Felicitări, draga mea! Abia aştept să te cunosc şi să petrecem o zi frumoasă împreună!

 

Hello there, lady,

Am acest articol pe to do list de o săptămână deja şi am început să mă enervez pe mine însămi, tot mutându-l pe următoarea pagină. Aşa că azi, într-o zi banală de joi, am decis să dau start unui concurs. De fapt, unui concurs fooooooarte drag mie, pentru că este în colaborare cu 2 zâne bune, aşa cum îmi place mie să le numesc: Alexandra L. Make-up Artist si Elena Corbu Photography.

E puţin mai complex decât ceea ce am făcut până acum. Şi poate fi chiar startul unui proiect de viitor. But let’s just stick to today…

concurs 8 martie

Am pregătit pentru 8 martie o zi specială pentru una dintre cititoarele mele. O vom petrece împreună, o voi răsfăţa şi vom sta la poveşti despre câte-n lună şi-n stele.

Vom începe cu o cafea delicioasă la unul dintre localurile mele preferate, dar încă nu îţi dezvălui care. Să zicem că rămâne o mică surpriză până la aflarea câştigătoarei.

Urmează ca talentata mea prietenă Alexandra să îţi ofere un make-up, la alegerea ta, dar şi o mică sesiune de consiliere, în care îţi va povesti câteva lucruri despre tenul tău, forma feţei şi ce produse ar trebui să foloseşti.

După ce te declari mulţumită de întâlnirea cu make-up artistul, cea de-a doua prietenă foarte bună, Elena, va captura momentele faine în nişte fotografii excepţionale, cum numai ea ştie. Bineînţeles, rămâne la alegerea ta ce fel de fotografii îţi doreşti – artistice, business, de Facebook, de dat cadou etc.

Nu te las să pleci acasa, însă, fără un mic cadou de la Melkior, care constă, EVIDEEEENT, într-un ruj roşu, un creion khol negru, un fard neutru (nuanţa Desert Sand) şi un mascara. Toate împachetate frumos într-un pouch potrivit pentru poşetă. Dacă ar fi să îmi dau cu părerea, mi se pare kitul perfect pentru un make-up rapid, dar de efect.

Și acum vine partea în care îți spun cum te poți înscrie în concurs.

  1. O apreciere (adică un like) la aceste 3 pagini: cristiacornea.ro, Elena Corbu Photography și Alexandra L. Make-up Artist. Nu de alta, dar vei găsi chestii interesante acolo.
  2. Și un comentariu la acest articol,în care să îmi spui urmatoarele:
  •  ce îți place foarte tare la blogul meu și ce subiecte vrei să abordez mai des;
  •  numele cu care te pot găsi pe Facebook.

Concursul este valabil din acest moment până pe data de 7 martie, 23:59, urmând ca numele câştigătoarei să fie afişat miercuri, 8 martie. Apoi vom stabili de comun acord o zi în care să ne putem desfăşura nestingherite activităţile.

Asta e tot! Abia aştept să citesc comentariile, înseamnă foarte mult pentru mine. Şi mult succes!

My bucket list Jar – o nouă săptămână, o nouă activitate

Well, hello there…

În articolul de azi îţi povestesc despre cum mi-am setat aşteptări de la anul 2017. Sau, mai bine spus, despre cum mi-am setat aşteptări de la mine. Dar mai inteligent ca anul trecut. Dacă până acum lista mea de rezoluţii se rezuma, în mare parte, la work, work, work… Ei bine, 2017 se rezumă la well-being, la ceea ce îmi doream dintotdeauna să fac, dar nu aveam curaj, la a mă iubi mai mult pe mine. Se mai rezumă la a nu percepe viaţa ca un set de reguli pe care, dacă le îndeplineşti, îţi sunt asigurate liniştea şi fericirea forever.

Îmi doresc ca viaţa mea să fie o aventură constantă. Vreau să inversez „nu” cu „da”. Şi viceversa. Vreau să spun „nu” atunci când lucrurile nu sunt în regulă şi nu mă fac fericită. Vreau să spun „da” hotărât aventurilor, încercărilor şi noului acum mai mult decât oricând.

bucket list

 

Aşa a luat naştere ideea de Bucket List Jar. E borcanul din poza de mai sus, în care pun bileţele cu tot felul de activităţi, idei, restaurante, mâncăruri pe care aş vrea să le încerc. Săptămânal, voi extrage un bileţel şi voi face ceea ce scrie pe el. Evident, dacă e ceva ce nu îmi permit să fac FIX în acea săptămână – să plec într-o ţară străină sau să merg cu bicicleta, deşi afară ninge şi-s drumurile blocate – voi pune bileţelul înapoi şi voi mai extrage o dată.

Scopul e să am, simbolic vorbind, un loc special pentru dorinţele şi mofturile mele. Un loc în care să le păstrez cu grijă şi să nu uit vreodată de ele. Un loc care să mă asigure că mai devreme sau mai târziu va veni vremea fiecăreia dintre ele.

bucket list

Deja am extras 2 bileţele şi am programat activităţile respective next week.

Prima este să merg la Therme cu nişte prieteni. De când s-a deschis aud ba de bine, ba de rău. However, sunt extrem de curioasă cum e la faimosul complex. Şi chiar îmi doresc să merg perioada asta, cât încă mai e frig şi zăpadă, cu siguranţă e o senzaţie mai specială.

Cea de-a doua activitate e să vizitez câteva galerii de artă din Bucureşti, by myself. Am mai scris asta într-un articol anterior. Din nou, e plănuită pentru weekend-ul viitor şi aştept cu mare nerăbdare.

Plănuiesc să scriu un articol pe luna despre asta şi să te ţin la curent cu modul în care evoluează lucrurile la mine şi să ţin cumva evidenţa a tot ceea ce am reuşit să fac anul acesta datorită Bucket List Jar.

bucket list jar

Mulţumesc din tot sufletul, Elena Corbu Photography, pentru minuatele poze!

P.S. Găseşti borcan din ăsta în Ikea, nu costă mai mult de 10-15 lei.