Skip to main content

S-a demarat în România, în urmă cu 2 ani, la inițiativa Green Report, campania „Plastic Free July”, îndemnând oamenii să aibă o lună cu mai puțin plastic. Inițiativa nu este una nouă, ci una dezvoltată la nivel internațional, acum mult timp, că deh, în alte țări există acești oameni cu o capabilitate mult mai sporită de a se trezi și de a încerca să fie mai puțin individualiști. Nu-i nimic, răbdarea e o virtute și eu încă sper că ne deșteptăm și noi.

Anul acesta, mai mult ca niciodată, am sesizat o creștere masivă a mesajelor și vocilor care promovează o viață fără plastic, de la lideri de opinie cu intenții sincere și bune, până la oameni normali, care au deschis conturi de Instagram dedicate acestui subiect. Mă bucur mult să văd mobilizări din ce în ce mai mari.

Viața mea fără plastic a început acum aproximativ un an, iar demersurile în acest stil de viață sustenabil continuă și azi. Lupta e la fel de grea ca acum 12 luni, iar a schimba niște acțiuni înrădăcinate de vreo 20 ani în subconștient presupune multă muncă și niște frustrări masive. De la a purta mereu o sacoșă de pânză până la a citi lista de ingrediente și locul de proveniență a produselor pe care le cumpăr, de la nervii de a nu găsi un singur produs intact (fie e testat pe animale, fie are ulei de palmier, fie e plin de plastic, fie costă sute de lei și nu mi-l permit) până la frustrarea personală de a pleca în grabă și a uita cana de cafea acasă…

Orișicum, de-a lungul acestui an, am adunat o mulțime de informații, resurse și argumente pentru care osteneala de a renunța la plastic este una care merită, atât în plan personal, cât și la nivel colectiv.

 

Ce înseamnă plasticul pe planeta noastră și în viața noastră?

Plasticul sau materialul polimeric este un produs este un produs ieftin, ușor de realizat și de modelat, foarte durabil și rezistent la apă, motive pentru care a înlocuit treptat materialele tradiționale, precum lemnul, metalul, sticla sau fibrele naturale.

Este un material greu degradabil și există 4 procese dificile: fotodegradarea, degradarea termooxidativă, degradarea hidrolitică și biodegradarea de către microorganisme. Un produs din plastic se degradează natural zeci și sute de ani, în funcție de condițiile de mediu, precum expunerea la soare, solul sau apa. Există plastice care rezistă în natură până la 1.000 de ani sau mai mult, iar acumulările deja existente de plastic sunt nu numai îngrijorătoare, ci mai degrabă apocaliptice.

Pentru planeta pe care trăim, plasticul are numeroase efecte nocive;

–> eliberează chimicale în solul din care ies fructele și legumele pe care le consumăm;

–> eliberează chimicale în pânza freatică și afectează apa pe care o consumăm;

–> afectează inclusiv germinarea semințelor și plantele sălbatice, deci afectează flora planetei;

–> odată fragmentat, particule foarte mici ajung să fie ingerate de fauna marină, dar și de păsări, distrugând procesele naturale ale organismului;

–> biodegradarea plasticului de către microorganisme eliberează metan, un gaz cu puternic efect de seră care își aduce contribuția la încălzirea globală.

 

Știai că există Marea Insulă de Plastic în nordul Pacificului? Este o insulă plutitoare compusă din deșeuri de plastic, care măsoară între 700.000 și 15,000,000 de kilometri pătrați. Nu se poate determina mărimea exactă pentru că particulele mici nu pot fi detectate din satelit. 

 

Cât plastic consumăm?

Mult, evident. Cea mai mare cantitate vine tocmai din hainele pe care le purtăm. Un studiu realizat de Universitatea din Plymouth arată că acrilicul este cea mai periculoasă țesătură, urmată fiind de poliester. La o temperatură de 30 °C sau 40 °C, există în medie aproximativ 730.000 de fibre de  acrilic și 500.000 de fibre de poliester eliberate în sistemul de apă reziduală. Mai jos vedem cantitatea și sursa plasticului pe care îl consumăm.

Și pentru că știu cât de bine reacționăm la chestiuni concrete, aparent ingerăm săptămânal plastic cât echivalentul unui card bancar aka 5 grame de plastic. Așa spun studiile realizate de Universitatea Newcastle din Australia, la cererea World Wide Fund for Nature (WWF). Topul celor 4 produse care conțin cel mai mult plastic these days sunt apa, berea, sarea și fructele de mare.

La un calcul rapid, în medie, un individ consumă  1.769 de particule de plastic în fiecare săptămână numai din apă, chiar dacă este îmbuteliată sau de la robinet. Adăugăm 182 de microparticule – 0,5 grame – pe săptămână, în cazul în care este un consumator avid de fructe de mare. Mai punem la socoteală și microparticulele din aer, iar cantitatea finală ajunge undeva la 121.000 de particule. Cifra poate crește sau scădea în funcție de zona unde locuim, iar SUA și India au un consum de 2 ori mai mare decât Europa.

 

Ce se întâmplă la nivel mondial?

Până în 2020 se vor interzice produsele de unică folosință din plastic, ca parte din strategia UE de a reduce deșeurile de plastic din mediul înconjurător. În Italia, pungile de plastic au fost interzise încă din 2011. Produsele care vor fi interzise sunt: tacâmurile din plastic de unică folosință (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare, farfuriile din plastic de unică folosință, paiele din plastic, bețișoarele de urechi din plastic, bețișoarele din plastic pentru baloane și produsele și recipientele pentru alimente din material plastic oxodegradabil și recipientele pentru băuturi fabricate din polistiren expandat.

De asemenea, există numeroși cercetători care lucrează la crearea unor bacterii care să poată „mânca” plasticul, dar doar în anumite condiții. Mai mult decât atât, mulți dintre ei s-au arătat foarte ambițioși, declarând că vor să ajungă la perfomanța de a transforma plasticul în apă. Asta e un obiectiv extraordinar, dar până atunci, zic să ne asumăm un consum mult mai redus.

Știai că din 1950 până azi, s-a ajuns la un consum de 8,3 miliarde de tone de plastic? Iar până în 2050, se preconizează că vom ajunge la 12 miliarde, dacă vom continua în același ritm.

Ce poate face fiecare dintre noi?

– să fim mai atenți la etichetă atunci când ne achiziționăm hainele, să optăm pentru bumbac și alte țesături naturale și să le spălăm la o temperatură cât mai scăzută.

– să nu mai folosim detergent în capsule de plastic, ci să alegem fie nuci de săpun și ulei esențial pentru parfum, fie detergent depozitat în cutie de carton.

– înlocuiește periuța de dinți din plastic cu cea din bambus și bețisoarele de urechi din plastic cu cele din bambus.

– înlocuiește ața dentară din comerț cu cea din  mătase.

– înlocuiește dischetele demachiante de unică folosință cu cele din bumbac, refolosibile.

– înlocuiește gelul de duș cu săpun, șamponul lichid cu cel solid și pasta de dinți cu

– dacă obișnuiești să cumperi cafea din coffee shops, poartă o cană din bambus cu tine. Poți și să vizitezi mai des cafenele cu pahare și capace compostabile. Vezi aici o listă făcută de mine, pe care o voi actualiza curând: 3 coffee shops care țin cont de mediu

– înlocuiește sacoșele de plastic cu cele de pânză. Ți le poți personaliza la fata asta talentată: Caligrafeel

– când achiziționezi un produs nou, alege un material biodegradabil în locul plasticului.

– achiziționarea unui filtru de apă, care să filtreze apa de la robinet, care oricum conține mai puține particule de plastic vs apa îmbuteliată. De asemenea, putem să ne luăm apa la noi, într-o sticlă reutilizabilă.

– pentru bărbierit sau epilat, putem opta pentru un aparat de ras reutilizabil, în locul celor de unică folosință.

– până se vor interzice, putem înlocui paiele și produsele de unică folosință din plastic cu cele din bambus și refolosi la nevoie.

– achiziționarea cârligelor de rufe din lemn vs plastic.

– alegerea produseloc alimentare sau cosmetice depozitate în recipiente din sticlă, nu din plastic.

– achiziționează un infuzor cu ulei esențial pentru a-ți parfuma camera în locul spray-urilor de cameră din comerț. Lumânările de soia sunt o altă opțiune.

plastic

 

plastic

Unde pot găsi produse plastic free?

  • Bamboo Box Deco – cont de Instagram unde poți găsi tot soiul de obiecte de depozitare din bambus și alge.
  • Esennoua – shop online cu produse de îngrijire plastic free.
  • Think Outside the Trash – shop online cu produse plastic free.
  • AtingeOrganic – shop online de cosmetice bio în recipiente plasticfree
  • Nala Cosmetics – produse cosmetice bio și plastic free.
  • De la Irina – produse cosmetice homemade și plastic free.
  • Biodeck – pahare biodegradabile, căni refolosibile, șervețele biodregadabile șamd. LE există un articol care acuză brand-ul Biodeck de greenwashing, pe care îl puteți citi aici.
  • Lush – produse de baie și pentru îngrijire fără ambalaj din plastic
  • Zao – produse cosmetice care vin în recipiente reîncărcabile
  • Hadri – produse cruelty free și plastic free.

Alte resurse

  • FărăPlastic – cont de Instagram educațional, cu o mulțime de informații și sugestii.
  • Green Report – platforrmă de știri despre mediu și sustenabilitate la nivel mondial.
  • Iulie fără plastic – pagină de Facebook unde se actualizează în timp real toate evenimentele dedicate acestei campanii.

 

Cam atât de la mine azi, dar vor mai urma niște articole dedicate acestui subiect, nu numai luna aceasta. Cred că trebuie să fim atenți la o viață fără plastic, nu doar o lună fără plastic.

Aștept comentariile voastre cu resurse, experiențe și recomandări în această direcție. Hugs!

Leave a Reply

Verified by MonsterInsights