Se întâmpla într-o vineri. Ploua teribil afară şi era destul de frig. Genul de seară în care nimic nu te poate convinge să ieşi afară din casă. Însă, weekend fiind, eu nu pot concepe ideea de a sta în casă şi am nevoie să ies, să încerc lucruri noi, să simt că nu trece timpul pe lângă mine degeaba.
Așa că iată-mă înfruntând ploaia, coborând ușor pe strada 11 Iunie, spre Fabrica. De ce? Acolo se află studioul de virtual reality, Gateway VR Studio. Aveam de gând să petrec o jumătate de oră, experimentând tot ceea ce înseamnă această lume virtuală, dar am stat acolo mai mult de două ore, sărind de la un joc la altul, de la experienţa de a mă afla pe fundul oceanului până la a mă afla pe vârful Everest.
Odată ajunsă acolo, mi-am dat seama din start că intru într-o cameră de-a dreptul SF. Nu o să neg faptul că am avut emoţii, deşi am făcut un mic research înainte. Însă, oricâte articole ai citi şi oricâte clipuri ai viziona despre ceea ce înseamnă experienţa VR, nu ai cum să înţelegi până nu simţi pe pielea ta.
Andreea, unul dintre managerii acestui studio, m-a ajutat să îmi montez instrumentele: o cască cu ochelari numită HTC Vive, căştile pentru sunet şi două instrumente pe care le ţii în mână, care se vor transforma pe rând în săbii, arc, cuţite, arme şi multe alte chestii.
În momentul în care mi-am pus casca, totul a fost alb în jur, deja m-am simţit în Matrix. În momentul următor, a apărut un roboţel în faţa mea, super clumsy şi amuzant, care mi-a făcut instructajul şi mi-a explicat ce rol are fiecare element din tot acest joc. De asemenea, mi-a arătată că, pentru a fi safe, există pe podea, în jurul meu, un cerc trasat din care nu trebuia să ies pentru că riscam să mă lovesc de ceva din jur. Evident, acel cerc era trasat în realitatea virtuală, nu pe podeaua celor de la Gateway VR Studio. Oricum, Andreea a stat lângă mine în permanență, ca să se asigure ca sunt ok.
Am început cu jocuri uşoare, ca să mă obişnuiesc, dar pentru mine au fost foarte relaxante. Primul presupunea ca eu să mă feresc de nişte bile colorate care veneau spre mine, pe ritmurile melodiei The Greatest, de la Sia (don’t worry, aveau un playlist destul de diversificat). Pe lângă faptul că îmi place la nebunie melodia, a fost primul pas către ieşirea mea din realitate şi din absolut orice alte gânduri pe care le-aş fi putut avea. Mai mult decât atât, nu a fost nimic static, absolut tot ce am făcut a presupus extrem de multă mişcare din partea mea. Practic, faci şi destul de mult sport prin VR.
După ce am înţeles eu ce şi cum funcţionează, am trecut la jocuri puţin mai complicate, de tras cu arcul, de tras cu arma până la faimosul joc Fruit Ninja, care mi-a plăcut foarte mult. Am să vă las mai un exemplu de joc.
Cel mai tare ever a fost cel în care m-am luptat cu zombie cât mine de înalţi, în întuneric, având la dispoziţie o lanternă şi un pistol. Nu este recomandat celor mai slabi de inimă sau care nu pot nici măcar să se uite la un film horror. Ce-i drept, am tremurat la finalul jocului pentru că te ţine într-un continuu suspans şi e destul de creepy. Însă, Andreea mi-a zis că sunt singura fată care nu a ţipat deloc pe parcursul jocului, so I’m a superowoman!
După zombie, a fost necesară o pauză de relaxare, moment în care Andreea mi-a recomandat un clip (nici nu ştiu exact cum să îl numesc), în care eram dusă pe fundul oceanului, iar în jurul meu înotau tot felul de peşti şi erau sunetele specifice, care efectiv te făceau să vrei să adormi acolo, exact în locul ăla. Apoi o apărut o balenă IMENSĂ. Şi când zic imensă, zic de dimensiuni naturale. Genială experienţă!
Just watch this one! It’s unbelievable! Iar după, imaginează-ţi cum ar fi să simţi asta, nu să o vezi pe laptopul sau telefonul tău.
După minunea de mai sus, am trecut la a urca pe muntele Everest, a vedea răsăritul de acolo şi o simulare a perfecţiunii naturii. Cuvintele nu sunt, oricum, suficiente. Până nu testezi chestia asta şi nu o simţi aşa cum făcut-o eu, nu ai cum să înţelegi cât de mişto e.
Mi se pare alegerea ideală pentru a veni cu gaşca de prieteni, pentru a face întreceri cu scor să vedeţi cine dă berea după la barul de lângă, pentru a te relaxa sau pentru a experimenta lucruri pe care nu ai ocazia să le faci în real life sub nicio formă.
Să îmi spuneţi în comentarii dacă aţi încercat sau dacă v-am stârnit interesul. Va pup!